Sibiu... Râu Sadului

În perioada 20 - 24 noiembrie, Arena Tinerilor Jurnaliști a efectuat o deplasare la Sibiu, pentru a participa la mai multe training-uri de comunicare.

Constantin Cheianu, invitat la Arena Tinerilor Jurnaliști : Mă declar fericit, pentru că sunt liber ...

Sâmbătă, 15 noiembrie 2014, Arena Tinerilor Jurnaliști a avut în calitate de invitat pe scriitorul, dramaturgul, actorul și prezentatorul TV Constantin Cheianu.

Totuși, tinerii jurnaliști îl cunoșteau mai mult ca prezentator al emisiunii „Ora de ras”,  difuzată de postul Jurnal TV.  Ținând cont de acest aspect, discuțiile s-au purtat mai mult în jurul acestei emisiuni, dar și a actorilor politici din țara noastră.

Oleg Brega, invitat la Arena Tinerilor Jurnaliști : Dragostea este o boală mintală.

Astăzi, 12 noiembrie 2014, invitatul politic la Arena Tinerilor Jurnaliști a fost Oleg Brega, candidat independent la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

A venit îmbrăcat destul de lejer, cu un fular viu colorat la gât și cu rucsacul în spate, dovadă că faptul că ne aflăm în perioada electorală nu l-a făcut să își cumpere un costum pentru a părea mai credibil.

Angela Gonța, sfaturi și confesiuni sau despre cum a decurs cea de a doua întâlnire a Arenei Tinerilor Jurnaliști.

Cea de a doua întâlnire ne-a adus ca invitat o personalitate foarte puternică, un specialist desăvârșit și nu mi-e frică de acest cuvânt „imaginea unui post de televiziune” - Angela Gonța.

Arena Tinerilor Jurnaliști.

Astăzi am urcat la bordul unei noi aventuri. Eu și încă vreo 35 de tineri ambițioși și creativi.

La cârmă?

Sergiu Bulat, Zaharia Zanosiev și Maricica Ciubara. 

Arena Tinerilor Jurnaliști din Moldova a dat azi startul celei de a III-a ediții.

La teatru...

Vineri la invitația unei persoane foarte dragi sufletului meu, am hotărât să merg la teatru.
Actriță la Teatrul Luceafărul deja al doilea an, dar eu nu am fost la nici un spectacol de al ei.

De fiecare dată se întâmpla ceva și nu reușeam să ajung.
Acum, nu a fost ceva plănuit, dar mi-a reușit atât de bine.
La Teatrul Luceafărul a fost premiera piesei „Adam și Eva” după romanul lui Liviu Rebreanu.

10 luni de peisaje sub egida „ERASMUS”

Beziers, Franța. Sărbătorile de iarnă.

Despre cum eu + el = noi ...

E toamnă...

Tata încă nu a terminat reparația, însă deja îmi imaginez cum o să arate terasa noastră când va fi finisată.

A oferi sau a nu oferi ... ?!

Da, titlul te poate duce cu gândul la flori, cadouri și alte chestii de genul acesta, însă astăzi o să vorbesc despre „curentul cultural” ce constă în a oferi locul în troleibuz, autobuz, microbuz.

Moldovenii

De când eram mică am învățat că moldovenii sunt oameni minunați, muncitori, gospodari, primitori, păstrători de tradiții ș.a.m.d.  

Și am crezut sincer în asta, ca toți copii care cred că părinții au dreptate.

El ...

El m-a adoptat. Încă de la prima mea suflare, el știa că sunt deja pe această lume. 

El s-a bucurat de venirea mea poate mai mult decât s-a bucurat celălalt.  M-a adoptat cu toată dragostea pe care o avea de dăruit. M-a adoptat datorită bunicii mele. 

De gura satului...

”Ce o să spună lumea?” și „Să moară și capra vecinului” sunt, cred, două dintre cele mai reprezentative sintagme ale „bietului” nostru popor Pruto-Nistrean.

La mulți ani MAMA!

Acum 22 de ani, într-o seară de 22 mai, maică-mea făcea plămada pentru a coace a doua zi.
M-am întrebat mereu, ce o fi fost în capul ei să facă asta? având în vedere că era hramul satului , zi de sărbătoare (Sf. Nicolae) și colac peste pupăză, din pură coincidență,  a doua zi era și ziua ei.

De dor de Tata

Ieri am trăit o senzație destul de ciudată. Credeam că dacă uneori ești convins că un lucru nu are cum să se întâmple, nu poți fi surprins de înșelăciunea că acesta se întâmplă.

Paris ...

Parisul ... Oraș al contrastelor. Nu știu cum era cu adevărat Parisul pe care îl citeam în cărți, însă acum este departe de a mai fi la fel.

E frumos, însă nu este magnific. Nu am rămas atât de frapată precum mă așteptam să fiu la plecare. Însă repet - e frumos! 

Să vizitez Parisul nu a fost visul vieții mele ( eu fiind pasionată de mumii și piramide, visez să văd Egiptul) a fost mai degrabă o curiozitate. Și apoi toți mi-au spus că e păcat să trăiești în Franța 10 luni și să nu vezi Parisul. Așa că am hotărât cu prietenii mei să pornim într-o călătorie spre arhicunoscutul oraș.

M-am schimbat...

Mulți spun că s-au schimbat. Că s-au schimbat datorită sau din cauza timpului, a experiențelor, a oamenilor ce îi înconjoară, datorită realizărilor sau din cauza eșecurilor, etc. Și poate că au dreptate într-o oarecare măsură. Însă fie sunt eu prea atentă la chițibușurile vieții, fie ei privesc viața prea în ansamblu.

Culorile ...

Țin minte când eram mică aveam acasă un televizor alb-negru. Nu îmi era drag deloc, mai ales în clipele în care începeau „a juca cadrele” (așa auzisem că spuneau ai mei, așa spuneam și eu). Spre deosebire de ecranele tactile ale televizoarelor de acum, al nostru nu era deloc sensibil, căci se regla cu ajutorul legii pumnului. Cum îl loveai cum funcționa :D.

Întreabă-mă orice.

Mi-am cumpărat acum ceva timp o carte electronică. Mulți mi-au zis că nu apreciază acest gen de lectură, însă eu nefiind o inhalatoare convinsă a mirosului de cerneală, l-am găsit destul de practic.


 L-am găsit practic anume pentru că îmi doream să citesc câteva cărți la care nu aveam acces în format hârtie plus că e foarte ușor de transportat, iar atunci când spațiul în geantă sau în valiză este o problemă, acestă carte ghidușă se strecoară cu ușurință.

 Lucrarea cu care am inaugurat acesta arătare electronică este: „Întreabă-mă orice” de Mihaela Rădulescu. Îmi doream de mult să citesc ceva din lucrările ei.

Nu le cunoșteam mai deloc, însă văzusem odată pe youtube un video care m-a inspirat mai mult decât realizam eu la acea clipă, să îi caut și să îi studiez creația.

Weekend-ul, munca și internetul.

Vineri seara.

Aici începe weekend-ul  și aici se termină. În Moldova weekend-ul începea vineri la amiază și se termina duminica la amiază , când puneam iar mâna pe carte. Aici , am doar câteva ore de weekend.

Pentru săptămâna viitoare am câteva prezentări de pregătit cu câteva colege. Eu propun să ne dăm întâlnire sâmbătă pe la 11(oră de trezire rezonabilă pentru un weekend zic eu) pe platforma GoogleDrive pentru a începe munca. Una dintre colege zice că e prea târziu și propune ora 9. De acord!

Despre cum m-am acomodat eu aici ...

O să scriu în acest articol despre cum m-am acomodat eu în țara ASTA , despre cum mi se par oamenii ĂȘTIA și despre multe alte impresii pe care am reușit să mi le fac de când mă aflu aici.

În luna aprilie a anului trecut, după ce am participat la un concurs, am aflat că o să plec peste hotarele Moldovei noastre, în cadrul proiectului de burse Erasmus Mundus , pentru a-mi face studiile în Franța.