De Paște...

Îmi amintesc și acum acea noapte de 1 mai, 2000. Mama venise acasă de la bunica , la ora 02:00 dimineața, ca să ne spună că Buna a încetat din viață. În 2000 , nu aveam decât 8 ani , și somnoroasă, nu am înțles nimic din ce  ne-a spus mama, care și plecase imediat înapoi. Satul în care locuia bunica, era la o distanță de aproximativ 60 Km de satul nostru. A doua zi, tata , cu o voce tremurândă, ne-a răspuns la întrebarea noastră : „De ce a venit mama acasă noaptea trecută și de ce a plecat atât de repede?”

Își cântă Dragostea...

În stilul meu, ne numit încă,
În inima mea, ne frânta ,
În tot ceea ce am, sau ce poftesc
Apogeul e când imi spui "Te iubesc"

În ziua asta mare, dar egala în ore,
În ziua asta mai mare ca 14 Februarie = Love,
În ziua în care Domnul a binecuvintat femeia
Adam a dat o coastă și ia placut ideea.

Multe și poate mulți scriu acum poezii
Poate multi dedica rânduri întregi dragostei vii,
Dar eu nu sunt doar unul din mulțime,
Zbor prin aer ,când scriu pentru tine.

În stilul abstract, dar fără abstr în față,
Fac acum un act, un act de iubire în viata,
Eu te iubesc, cu un mare I la inceput,
Eu fara tine sunt ca un copil ne-vrut.

Ultima carte citită!

A fi om este o artă sau un destin? Aceasta a fost tema pentru acasă pe care le-a dat-o Mihai Ulmu elevilor săi, știind că poate nu va mai avea niciodată ocazia să le asculte răspunsurile. Era mai mult un imbold pentru aceștia, ca să trăiască frumos! Am citit romanul cu sufletul la gură,identificându-mă cu fiecare personaj, am trecut împreună cu ei de la extaz la agonie,m-am bucurat alături de ei și am simțit pe pielea-mi vânturile reci și fulgii Siberiei!

Spirite al nostru, ingere de paza Da-ne noua raza, ce vegheaza-n toate, Azima poporului, si-a Mantuitorului, Suveranïtatea.